Get a new life! [privat frate.Shigo si Alex ]

In cele din urma ma ridic din pat, avand grija sa nu calc pe cioburile de sticla proaspat sparta. Imbracat doar in niste boxeri de culoare inchisa , ies pe hol pentru a ajunge in bucatarie. Sincer nu aveam chef de morala nimanui de asta eram atent ca pe unde pasesc sa numai fie si o alta persoana . Bat la usa bucatariei de vreo 2-3 ori , vazand ca nu raspunde nimeni. Asta era un semn clar ca nu era nimeni inauntru. Pasesc increzator, banuiala mea confirmandu-se cand privesc in jur.
-Hiu!
Exclam, trecandu-mi mana peste buze. Deschid frigiderul gasind in ele din urma o prajitura. Oare era a cuiva?Nu conta. Pierderea lui. Oricum nu avea cum sa afle. Eram singur si camere de filmat nici ca existau. Imi scot din sertar o lingura, asezandu-ma pe scaun, cu un ranjet larg pe fata.
-Timpul sa ma rasfat!

Dormisem toata ziua iar acum eram groaznic de somnoros.Imi parasesc camera clada,coborand silentios scarile,frecandu-ma la ochi.Fiind putin ametit,vedeam intr-o ceata groaznica.Intru in bucatarie fara sa privesc in jur,indreptandu-ma fix spre locul meu preferat:pervazul geamului gicantic.M-am asezat acolo fara sa scot vre-un sunet,strangandu-mi genunchii la piept,lipindu-mi capul de geam.Din motaiala in motaiala,am adormit din nou,facand asta adesea in locul asta.Motivul?Habar n-aveam insa cand stateam la geamul asta puteam dormi linistit

Ah? Simtind prezenta unei alte persoane, trag prajitura langa mine, de frica sa nu mi-o confiste. Il privesc imbufnat, dand negativ din cap. De ce alegeau toti pervazurile?Lucru pe care nu l-am inteles si nici nu imi bat capul sa il inteleg. Continui sa mananc linistit prajitura, privindu-l cu coltul ochiului. Adormise? Ce naiba...? Ma simteam ca in emisiunile alea prostesti care se termina cu aceeasi fraza "Tocmai ti s-a facut o farsa fraiere!". Ah cat puteam ura lucrurile alea! Stramb din buze, lasand prajitura deoparte . Parca numai aveam chef.Pustiu'ala imi stricase cheful. Ma ridic de la masa, luandu-mi un pahar de whisky, jucandu-ma cu degetul pe conturul sau.

Geamul rece ce-mi ingheta obrazul imi dadea o stare de liniste,facandu-ma sa dorm linistit,pana ce probabil propietarul ma va trezi.Imi era prieten bun si nu-i placea sa ma vada dormind in astfel de locuri dar mie imi placea.Stateam cu genunchii la piept,intr-un spatiu mic si din cauza asta credeam ca ma simteam atat de bine si-mi puteam vedea de visurile mele

Noroc ca pustiu nu stia sa sforaie, lucru ce m-ar enerva la culme. Iau o gura din whisky, sperand sa nu ma ia naiba ca data trecuta. Cand puneam picatura de bautura in gura nu ma puteam abtine. Mereu trebuia sa imi testez limitele, ajungand sa regret consecintele. Oricum, nu eram genul tipului care invata din greseli, ci le repeta pana la nesfarsit.
-La naiba!
Mormai, scapand paharul din mana. Asta imi mai lipsea! Pe langa ca aveam cea mai aiurea zi din viata, mai trebuia sa mai sparg si un pahar. Dau negativ din cap, aplecandu-ma pentru a strange cioburile, bineinteles repezit ca de obicei. Nefiind atent la micul detaliu, asta fiind ca cioburile sunt ascutite, mi-l reamintesc imediat ce imi vad sangele de la deget prelingandu-se pe sticla, lovindu-se intr-un final de podea.Imi dau ochii peste cap, acest lucru fiind cel ce umpluse paharul. Deja incepusem sa ma enervez, lucru ce nu ar fi o noutate pentru mine

Auzind zgomotul produs de paharul sparg,tresar din somn privind speriat in jur,lipindu-ma si mai mult de geam.Imi sterg cu greu ochii pentru a-mi clarifica imaginea,incercand sa-mi dau seama ce s-a intamplat,observand ca nu eram singur,si mai observand ca eram si in bucatarie,intrebandu-ma cum am ajuns aici.Imi indrept privirea spre baiatul ce strangea cioburile,vazand ca era taiat
-Esti bine?

In timp ce strangeam cioburile, lasam sangele sa se prelinga, asta linistindu-ma instantaneu. Adoram sa vad astfel de lucruri, ba chiar ajungeam uneori sa cred ca sunt un nebun . Fiind intrerupt din propriile ganduri de vocea tipului, imi indrept privirea spre el incruntat. Se trezise pisoiu'? Ah ce noroc pe mine.. !
-Sunt bine.
Spun scurt, nedorind sa dau dovada de maniere salbatice, cum aveam obiceiul sa fac. Stiam ca eu am fost motivul pentru care se trezise, de asta incercam sa ma abtin de la orice reactie iesita din comun. Acum tot ce speram era sa nu imi tina morala in legatura cu asa zisa mea vestimentatie. Asta chiar mi-ar fi readus starea de nervi

Am coborat de pe pervaz,apropiindu-ma de el.Ma las pe vine,ajutandu-l sa stranga cioburile caci,credeam ca ii venea greu sa o faca cand era taiat.Dupa ce am adunat restul cioburilor,le-am aruncat la gunoi avand grija sa nu ma tai si eu.Nu prea suportam sangele,mai ales sa stiu ca,curgea din mine.Iau si restul cioburilor din mana baiatului,aruncandu-le si pe ele

Raman tacut cand vazusem ca si pustiul se apucase de strans cioburile. Sper ca nu astepta sa ii multumesc, nu? Pentru ca daca de asta era motivul pentru care ma ajutase, stateam prost la capitolele iertare si multumire. Vazand ca luase si cioburile din mainile mele, imi maresc involuntar ochii, parerea mea despre el fiind acum total in ceata. Am preferat sa tac si sa ma ridic, lasand ca incapatanatu' si irascibilul sangele sa mi se prelinga in continuare pe deget. Nu eram genul care accepta ajutorul cuiva..dar daca nu imi daduse nici timp sa il refuz ce puteam face?Oftez, dand negativ din cap. Ce ma tot macinam cu intrebari? Faptul era consumat, acum numai conta oricum. Ma reasez la masa, continuandu-mi prajitura, lasandu-mi mana taiata pe langa corp.
-De ce ai facut asta?
Intreb, nefiind sigur de reactia lui. Nu prea aveam situatii in care unii sa am ajute... de fapt nu eram obinuit cu astfel de persoane. Le credeam mai ciudate decat mine.

Ma apropii de pervarz,reluandu-mi locul.Privesc afara,urmarind valsul fulgilor de nea ce parca ma tragea cu ei,printr-o vraja,lasandu-ma purtat cateva clipe,vocea baiatului trezindu-ma la realitate.De ce intreba asta?Nu era normal sa-l fi ajutat sau ce?
-Pentru ca m-am gandit ca iti era greu sa aduni atatea cioburi cu o mana taiata si pentru ca asa am simtit
Spun dand indiferent din umeri,fara sa-l privesc,ochii mei fiind inca atintiti pe geam

Replica sa putea suna mai ciudat decat era situatia insasi? In fine.Nu era treaba mea, cu toate ca eram implicat.
-Aha..
Mormai, continuand sa mananc cu pofta prajitura. Nu ma deranja deloc sangele ba chiar imi provoca mai multa pofta .
-Niami!
Exclam, dregandu-mi vocea cand imi realizez iesirea.Nu aveam de gand sa il intreb nimic, cu tiate ca mintea imi era invadata de mii de nelamuriri. A fost alegerea lui ca a vrut sa ma ajute..

AM zmabit slab,inocent cand ninsoarea incepuse sa se indeseasca.Chicotesc amuzat,coborand grabit de pe pervaz,ieisnd afara pe usa din bucatarie.Chiar daca eram doar in pijama si tricou,cu picioarele goale,nu-mi pasa.Adoram frigul,fulgii de nea si frumusetea ghetii.STtaeam in mijlocul zapezii,cu bratele intinse sa prind fulgii,scotand apoi limba,bagand-o la loc cand pe ea se asezase neaua.Zambeam larg jucandu-ma cu zapada

Ce mai era si asta? Nu puteam intelege nimic.Imi iau prajitura, indreptandu-ma si eu spre geam, vazandu-i fiecare reactie a pustiului. Era a dracului de ciudat si asa ma simteam si eu.. Parca intrasem intr-o cu totul alta lume, una roz plin de ursuleti.Brr! Numai gandul ma speria.
-Ce ciudat..
Mormai, scotandu-mi telefonul din buzunar cu mana libera. De unde primisem atatea apeluri? Dau indiferent din umeri, neimportandu-ma de la cine erau. Imi inchid telefonul, nedorind sa imi stric ziua. Ma trezisem pentru prima oara in ultima luna bine si nu aveam de gand sa ingadui ca acest lucru sa se schimbe

Ma apuc sa fa cun om de zapada desii stiam ca nu aveam cum sa-l termin simtindu-mi deja mainile si picioarele inghetate,ins anu vroiam ca asta sa ma impiedice din ceea ce faceam.Era mult prea frumos ca sa imi pese ca imi era frig.Zambeam larg,chicotind din cand in cand,strangand zapada la un loc,facand un morman mare.Mi-am impreunat pentru o clipa mainile,sufland aer cald in ele,reluandu-mi treaba,fredonand singura melodie pe care o stiam

Oftez,ducandu-mi mana dupa gat. Trebuia sa ma mai mire gesturile sale? Parerea un tip imatur, lucru ce il afcea dince in ce mai adorabil... Pf! La ce ma gandesc si eu. Clar am luat-o razna. Probabil frigul imi afectase mentalitatea. Dau indiferent din umeriscotandu-mi foaia cu singurul meu cantec compus, incepand sa recitesc randurile taiate si cuvintele inlocuite, nefiind mandru de mine.Ce stil de a-mi exprima sentimentele mai aveam si eu! Ma simteam de-a dreptul jenat de asta preferam sa ramana strict pentru mine. Ma asez si eu pe pervaz, ducandu-mi un picior la piept. Tinand foaia in mana, imi las privirea in jos, fiind sigur ca-s un mare prost! Cum sa scriu farte asa ceva? Nici ca apucasem sa o recitesc ca vantul mi-o luase inainte. Vazandu-mi foaia in aer, imi maresc involuntar ochii ramanand incremenit:
-Foaia mea!
Tip, fiind pe cale sa cad . Ma repezesc inauntru incaperii, cazand cu putere pe podea.

Auzindu-l tipand,imi indrept privirea spre usa,vazand cum din interior o foaie zbura libera in zaduh,ajungand pana la mine.Imi intind mana,apucand-o,netezind-o putin caci era cam sifonata.Imi las privirea asupra ei,cititnd cuvintele scrise.Era un cantec?Asa parea,parca gasind si linia melodica pentru acele versuri,adanc in mintea mintea mea.Insa a cui era?Stateam nemiscat in zapada,continuand sa citesc,zambesc larg fiind interesat de foiaia asta

Imi las privirea pierduta sa coboare asupra podelei,ridicandu-ma intr-un final.Cu siguranta aveam de gand sa caut foaia aia chiar si cu mainile rupte. Nu vroiam sa o pierd. Alerg rapid spre iesire, abia realizand cum eram imbracat. Frigul ma cuprinse,tremurand din toate incheieturile.
-La dracu'! Unde sa fi zburat foaia mea?
Mormai, pasind cu picioarele goale pe zapada,simtind cum sangele curgea din ce in ce mai greu. Dintii scoteau zgomotul specific frigului, de asta preferand sa imi musc buza. Imi duc mainile in jurul corpului, incercand sa las caldura sa ma cuprinda.

Fredonam cu voce tare melodia ce o aveam in gand pentru acele versuri,pe urma incepand sa le cant impreuna,fara sa-mi dau seama.Eram prea curpins de acele versuri si de atomosfera iernii de care eram atat de indragostit,gandindu-ma totusi cine putuse sa scrie asa versuri perfecte si geniale,si de unde aparuse foaia asta

Auzindu-mi propriile versuri fredonate, ma incrunt, sperand sa fie doar imaginatia ce imi juca feste. Nu vroiam sa ajunga in mana cuiva foaia aia, de-a dreptul handicapata. Imi indrept cu greu pasii spre locul de unde venea acea voce, vazandu-l pe pustiu'de mai devreme cu ea in mana. Inghit sec, pasind spre el incruntat , luandu-i foaia din mana rapid.
-Stii? Nu trebuie sa citesti ceva ce nu iti apartine.
Spun imbufnat, stramband din buze. De ce naiba citise aia? Acum ma simteam a dracului de stanjenit. Corpul continua sa imi tremure, incercand sa pasesc inapoi spre cladire insa fiindu-mi de-a dreptul dificil. Sangele imi circa ca dracu, sa numai spunem ca nici nu le mai simteam

Mares cochii cand imi vad foaia smulsa din mana,privindu-l speriat pe baiat.Il suparasem,si separea ca mult.M-am dat un pas in spate,evitandu-i privirea
-Nu...nu am vrut...
Incerc sa spun insa nu prea reusisem,facand-o mai mult in soapta.Ma intorc cu spatele la el,lasandu-ma in genunchi,continuandu-mi omul de zapada mai mult ca sa il evit.Expresia lui..ma speriase nu gluma

Ha? Ce reactie mai era si asta?Ah! Tipul asta ma innebunea! Cu siguranta cu el ajungeam la spitalul de nebuni. Ori ii estimasem eu varsta gresit ori era genul de pusti copilaros. Oftez, lasandu-ma si eu in genunchi, stramband din buze. Era a dracului de frig nu gluma.
-Bine...
Mormai, incercand sa imi incurajez urmatorul act:
-Sc--z-e.
Spun in cele din urma, realizand ca sarisem o litera si silabisisem cuvantul. Oricum, eram mandru de mine! Reusisem pentru prima oara sa afc acest pas.
-Hai inauntru.

Il privesc scurt,mutandu-mi imediat privirea de la el catre mormanul de zapada
-Nu...eu trebuie sa-mi cer scuze.Nu am stiut ca era foaia ta,nu ar fi trebuit sa o citesc
Spun incepand sa-i dau mormanului o forma,dand negativ din cap
-Umm..mai stau..putin..du-te daca vrei..
Spun caci nu vroiam sa se simta vinovat ca imi vorbise asa mai devreme.Eram obisnuit,nu era mare lucru pentru mine

Oftez, dandu-mi ochii peste cap. Cum vroia sa rezist in fata unui copil ca el? Dau negativ din cap, stiind ca voi regreta ceea ce voi face. Fara sa imi pese daca am aprobarea lui sau nu, il iau pe sus, avand grija totusi ca foaia sa fie in mana mea. Ii pun trupul pe umarul meu, simtindu-i greutatea . Cu siguranta asta era si din cauza frigului ec imi inghetase bine trupul.
-Vei avea sansa de a-mi tine morala inauntru. Pana atunci nu iti aud gura.
Spun, stramband din buze, inca nevenindu-mi sa cred ca cineva citise porcaria aia. Cu siguranta aveam sa ii dau foc.

-Oi!!
Spun cand ma luase pe sus,punandu-ma pe umarul lui,agatandu-ma bine de el,rugandu-ma sa nu ma scape.Ce-i venise?Cu omul meu de zapada cum ramanea?Oricum,la cum de inghetat imi era corpul acum cred ca nu as mai fi rezistat mult timp afara deci,intr-un fel era bine ca ma luase cu forta caci copil incapatanat mai eram

Oftez, sufland in sus pentru a-mi mentine bretonul departe de ochi. Momentan nu aveam de ce sa imi acopere privirea. Deschi usa, pasind pe hol de-a dreptul congelat. Deschid propria camera, ducandu-ma spre pat si lasandu-l intins acolo. Intre timp, ma duc spre dulap, cautandu-mi un tricou si niste pereche de blugi. Aleg o bluza pe corp gri care sa imi evidentieze formele si o pereche skinny negri.
-Sa nu te misti pana nu vin.
Spun sprijinindu-ma umarul de dulap, asteptand confirmarea lui